* fragment din al doilea capitol:
Se spune că Europa trece printr-o criză a politicului. După părerea mea, criza noastră nu e atât de natură politică, cât de natură conceptuală. Europa a trimis la plimbare însăși ideea de limită, de zid despărțitor, de restricție protectoare. Or, fără limite, nu mai poți defini nici măcar o noțiune, ca să nu mai vorbim de proiecte concrete. În particular, nu te mai poți defini nici pe tine însuți. Europa și-a subminat singură valorile, începând chiar cu Logica, mai precis, cu ceea ce ne permite să gândim categoriile și, în fond, să gândim pur și simplu. Astăzi, cel puțin în Franța, folosim cuvântul „logică” la tot pasul, spunând despre orice și oricine că „se află într-o logică a …” (ce doriți dumneavoastră: o logică a răzbunării, a prostiei, a lipsei de logică…). Este și ăsta un indiciu că, de fapt, în mintea concetățenilor mei, cuvântul logică nu mai înseamnă nimic.
O cetate în care orice e aplicabil la orice se prăbușește de la sine. Cazul matematicii corespunde perfect modelului unei astfel de cetăți. Vrând să cuprindă totul, edificiul acestei științe a fost la începutul secolului XX pe punctul de a se surpa. Pentru a fi salvat, a fost nevoie de ziduri. Meritul de a le fi construit îi revine lui Bertrand Russell și altor patru-cinci logicieni. Dacă am dat exemplul matematicii, este pentru că științele exacte sunt singurele care astăzi încă se mai dezvoltă normal. În artă, în științele umane, în economie, ideologia și confuzia valorilor paralizează tot ce le stă în putere să paralizeze. (Andrei Vieru)
Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate, Andrei Vieru, Humanitas, 2022, 292 p.
